Copiii noștri demonstrează deja abilități unice în copilărie. Nu mă crezi? Cele mai recente descoperiri ale oamenilor de știință vă vor convinge de acest lucru.
Copilul își folosește toate simțurile pentru a înțelege lumea din jurul lui
La vârsta de 1 lună, copilul poate distinge deja multeculori: atenția îi este atrasă în special de culorile strălucitoare, cu ajutorul lor navighează prin lumea din jurul său. Mâinile și gura pentru un copil „viziunea tactilă”. De exemplu, dacă puneți niște — un articol — ca să nu-l vadă, atunci el este capabil să-l recunoască atunci când îl vede. Zonele creierului responsabile de vedere și senzațiile tactile se dezvoltă în strânsă cooperare unele cu altele. Atingerea oferă informații despre forma obiectelor, dimensiunile acestora, volumul, relieful… Din momentul in care un bebelus poate ridica un obiect (de obicei in jurul varstei de 5 luni), il baga in gura pentru a-l intelege mai bine si a-l studia in detaliu.
Copilul are un nivel ridicat de dezvoltare emoțională
De la naștere, copilul a crescutsensibilitate emoțională. Experimentele au arătat că sugarii la vârsta de două zile încep să plângă mult mai des ca răspuns la plânsul real, și nu la imitarea acestuia. Ei răspund în primul rând la plânsul sugarilor de câteva zile sau mai puțin — la plânsul bebelușilor de câteva luni. Ei devin liniștiți atunci când li se permite să-și asculte propriul plâns și nu reacţionează deloc la plânsul unui pui de cimpanzeu.
Memoria copilului începe să lucreze din primele luni de viață
Experiment condus de Caroline Rowe — Collierde la Universitatea din New — Jersey demonstrează clar abilitățile de învățare ale bebelușilor: dacă legați o panglică de piciorul copilului și de celălalt capăt al panglicii — mașină mică, copilul înțelege rapid legătura dintre mișcările piciorului și mișcarea mașinii. După maximum nouă minute, începe să miște în mod deliberat mașina prin mișcarea piciorului. Mai mult, își amintește această experiență: 2 — bebelușul de o lună își va aminti de el timp de 24 de ore, 3— lunar — într-o săptămână, 6— lunar — în decurs de două săptămâni. Dar dacă îi arăți unui copil o altă mașină, el nu va reacționa deloc la ea.
Copilul poate conta
La vârsta de 4 luni, bebelușii pot produceacțiunile de adunare (1+1=2) și scădere (1 — 1=0). Ei înțeleg ce înseamnă a adăuga sau scădea ceea ce — orice articol. Pe la vârsta de aproximativ 6 luni, bebelușii înțeleg că 2+1=3 și 2+2=4. Incredibil, nu-i așa?
Copil — fizician
De la două luni și jumătate bebelușînțelege că obiectul nu se va transforma în nimic — este diferit dacă îl puneți în spatele ecranului și apoi îl scoateți din nou. Copiii sunt foarte surprinși dacă din — în spatele ecranului scoatem un alt obiect (înțelegem asta pentru că copilul își fixează mai multă atenție asupra unui obiect sau situație care îl nedumeri). De asemenea, copiii înțeleg că un obiect se mișcă pe o anumită traiectorie. Când copilul tău are 5 — 6 luni, fă următorul experiment: rostogolește o mașină mică în fața copilului tău, făcând-o să dispară sub pat și apoi să reapară. Succesul garantat! Copilul urmărește cu entuziasm această mișcare din nou și din nou. El înțelege că mașina continuă să-și urmeze traiectoria. Acest fenomen îi interesează atât pe băieți, cât și pe fete, deoarece un astfel de joc dezvoltă înțelegerea copilului asupra legilor fizicii. La vârsta de 1 an, un copil nu știe încă să se joace cu o minge, dar înțelege deja că un obiect neînsuflețit nu se poate mișca singur: pentru a-l pune în mișcare, trebuie să-i aplici forță.
Copilul știe că obiectul continuă să existe, chiar dacă nu îl vede
Lucrările cercetătorilor francezi au arătat căbebelușul începe să realizeze fenomenul de constanță a obiectelor în spațiu de la 4 — 5 luni. De exemplu, ții o bomboană în palmă, apoi îți ascunzi mâna sub un șervețel, iar când scoți mâna, palma este goală. Bebelușul continuă să caute bomboanele din mâna ta, fără să înțeleagă unde altfel ar fi putut ajunge. Asta nu înseamnă că crede că bomboana a dispărut. Dimpotrivă, o caută! Știe deja că bomboanele există, dar unde? Ghicitoare… Pentru a-ți ajuta copilul să înțeleagă ce s-a întâmplat, trebuie să demonstreze cum ți-ai strâns palma sub șervețel și bomboana a rămas acolo. Doar până la 8 — La 9 luni, în timpul acestui experiment, bebelușul va ridica șervețelul pentru a găsi obiectul ascuns sub el — va ști că bomboana trebuie să fie acolo. La fel, dacă îi oferi bebelușului tău un cadou înainte de vârsta de 8 luni, acesta va fi mai interesat de hârtia de împachetat și de panglică decât de conținut. Adică, în capul lui, un „cadou” este ceea ce vede până când nu a stăpânit încă conceptul de „dispariție”. Încă nu înțelege ce se întâmplă când închidem un — apoi obiectul și acesta dispare din câmpul său vizual. Nu poate înțelege ce — atunci articolul, în acest caz cadoul său, este ascuns în interiorul pachetului.
Copilul învață să-și corecteze greșelile
Dezvoltarea gândirii se bazează în egală măsură pesuccese și greșeli. Dacă puneți două perne pe canapea și ascundeți jucăria 8—s în spatele uneia dintre ele. copil de o luna, o va urma in directia buna. Faceți acest lucru de mai multe ori și de fiecare dată copilul își va scoate jucăria din — pentru aceeași pernă. Apoi, în fața bebelușului tău, ascunde jucăria în spatele celei de-a doua perne. Bebelușul tău o va căuta mai întâi. Abia la vârsta de 1 an va înțelege că jucăria se află în spatele celei de-a doua perne. De ce nu se poate adapta la noua situație? Pentru că funcționează după principiul continuității. Abia la 12 ani — Până la 18 luni, gândirea unui copil devine suficient de flexibilă pentru a înțelege situațiile în schimbare și pentru a-și adapta acțiunile la acestea.
Copilul își creează propriul vocabular
Psihologii americani au observat asta la varstade la un an la un an și jumătate, printre multele cuvinte „mamă” și „tată”, copiii pronunță și „a plecat”, „nu mai mult” și „acolo”. Aceste cuvinte noi apar în decurs de 10 zile de când copiii încep să înțeleagă fenomenul dispariției. Copiii știu că trebuie doar să ridice șervețelul pentru a găsi o grămadă de chei ascunse sub el. Ei rezolvă această ghicitoare și stăpânesc astfel conceptul de dispariție. Când întorc pagina cărții și calul desenat pe pagina anterioară nu le mai este vizibil, ei spun: „A plecat”. Când toată apa este scursă din baie, ei spun: „Nu mai mult”. Când tata pleacă și închide ușa în urma lui, ei spun: „Acolo”. Când aruncă o jucărie din tarc, ei spun: „Nu mai.”… Pe scurt, ei își formează înțelegerea cuvântului „pleacă”. Copiii încep să înțeleagă sensul cuvintelor conectându-le la sunete, gusturi, imagini, mirosuri, senzații, povești și propriile experiențe.
